A existat cu ceva timp in urma o emisiune intitulata „Mari Romani”. Din punctul meu de vedere in unul de locurile de seama isi au clar locul Sfintii Martiri Brancoveni. Nu doar prin reformele administrative, multimea edificiilor si lucrarilor culturale – sa nu uitam nici de stilul brancovenesc, ci prin taria de care au dat dovada la sfarsitul lor. Nu si-au lepadat nici credinta, dar nici neamul, desi sfarsitul lor a fost mai mult decat tragic.
Binecredinciosul Voievod Constantin Brancoveanu s-a nascut in anul 1654 in satul Brancoveni, din parinti de vita nobila, binecredinciosi. Necazurile nu-l ocolesc, ramanand fara tata din pruncie (febrarie 1655). Din acest motiv este crescut de unchiul sau, stolnicul Constantin Cantacuzino, poate cel mai invatat boier roman al vremii sale si de de bunica dupa tata, Pauna Greceanu. Prin intermediul unchiului sau, tanarul Constantin primeste o invatatura aleasa, la Bucuresti. In timp se bucura de aprecierea celorlalti si datorita iscusintei sale urca rapid pe scara ierarhiei politice.
Binecredinciosul Voievod Constantin Brancoveanu s-a nascut in anul 1654 in satul Brancoveni, din parinti de vita nobila, binecredinciosi. Necazurile nu-l ocolesc, ramanand fara tata din pruncie (febrarie 1655). Din acest motiv este crescut de unchiul sau, stolnicul Constantin Cantacuzino, poate cel mai invatat boier roman al vremii sale si de de bunica dupa tata, Pauna Greceanu. Prin intermediul unchiului sau, tanarul Constantin primeste o invatatura aleasa, la Bucuresti. In timp se bucura de aprecierea celorlalti si datorita iscusintei sale urca rapid pe scara ierarhiei politice.
